În ianuarie și februarie 2017 am ieșit aproape zilnic în stradă la proteste alături de sute de mii de români. Strigam din toți plămânii “hoții”, “la pușcărie”, “DNA! Să vină să vă ia!”. Era un frig atât de tăios afară că m-am ales cu o răceală care a rămas alături de mine câteva luni, timp în care am cheltuit foarte multe sute de lei pe medicamente și vizite doctor.
View this post on Instagram
Piața Victoriei devenise o sufragerie în aer liber în care ne adunam în fiecare seară ca o mare familie. Era un festival al pancartelor cu mesaje amuzanto-tăioase. Înjuram cancerul pesedist cu pasiune, țopăiam să ne încălzim și întrebam în stânga și-n dreapta dacă are careva semnal să ne spună “Câți zice Digi că suntem azi în piață?”. Același lucru se întâmpla în mai multe piețe din țară: Clujul, Timișoara și multe alte orașe aveau și ele sufrageriile lor în aer liber.
Pe 5 februarie, dimineața, eram în Gara de Nord și așteptam studenții de la Cluj. Cred că am trăit atunci un ministrop din energia pe care au trăit-o străbunii noștri pe 1 decembrie 1918 la Marea Adunare de la Alba Iulia, când râuri de români din toate părțile curgeau spre inima orașului.
Le-am auzit pe toate în perioada aia. Că ne-am vândut țara și sufletele străinilor. Că Soroș ne plătește câinii să iasă la protest. Că suntem “haștagiști”, un soi de sectanți spălați pe creier de “servicii”. Că marile corporații care au interese meschine cu țara ne-au scos la proteste cum a adus Iliescu minerii la bătut de intelectuali. A fost distractiv. #muieeternăantena3 ❤️
A fost o iarnă interesantă care a unit țara asta împotriva unor infractori ajunși în funcții de conducere. Ne-am luptat cu ei ani de zile, iar la europarlamentarele de anul ăsta am văzut că se poate să îi trimitem încet-încet la coșul de gunoi al istoriei. Ieri a fost o zi și mai frumoasă. Aproape 10 milioane de români au votat, iar pesedeul s-a dus în cap la capitolul procente. Miroase a parastas la ei în sediul central.
Mai avem două gloanțe pe țeavă ca să scăpăm de ei pe bune, alegerile locale și alegerile parlamentare de la anul. Sper să nu uităm între timp de frigul care ne-a intrat în oase acum aproape trei ani. Mă rog, o treime din București nu are cum pentru că în momentul de față nu are căldură în case. Mă întreb ce partid o fi la conducerea primăriei Bucureștiului?!
Așa că sper să rămânem în continuare uniți cum eram în sufrageria aia de la Victoriei și în celelalte sufragerii din țară. E timpul să scăpăm de ei. Au doar 3 milioane de voturi, aceleași voturi care suferă de Sindromul Stockholm de la primul răpitor ioniliescian încoace. Pe măsură ce ne organizăm și ieșim mai mulți la vot, alea 3 milioane de voturi ale lor cântăresc din ce în ce mai puțin din punct de vedere procentual.
Ne vedem la locale și la parlamentare, fraților. Până atunci puteți arunca un play pe vlogurile de mai jos, să retrăiți un pic din protestele alea de acum aproape 3 ani.
Abonează-te la vlogul meu aici. Rămâi conectat cu ce mai scriu: Dă-mi un Like aici!
