Am mai scris asta pe undeva pe rețelele sociale, acum un an, dar mă simt dator să o scriu și pe blog, să o indexeze domnul Google:
Cel mai frumos drum din România, pe care am avut onoarea să rulez la volanul unei mașini, este după umila mea părere drumul dintre Orșova și Drobeta-Turnu Severin.
Chiar dacă nu este foarte lung (îl faci în 10 minute dacă rulezi cu o sută la oră), are acel ceva care îți plasează un mare zâmbet pe față. Dacă mergi pe direcția Orșova-Drobeta, vei avea Dunărea pe partea dreaptă și, dacă prinzi o zi cu soare (cum am prins eu de fiecare dată), o să se reflecte soarele în ea și o va transforma în plantație de diamante. Asfaltul este perfect, mașina se va lipi de el și va alerga cât poate ea de tare. Cu poduri și tuneluri din o sută în o sută de metri, lași geamurile și asculți simfonia motorului și roților pe fundalul Dunării care curge negrăbită de nimeni spre Porțile de Fier.
Mă gândeam ieri, în timp ce rulam pe minunăția asta de drum, cât de tare ar fi fost să continue și după Drobeta, pe malul Dunării, până la Cernavodă, ca apoi să urmărească mândria lui Ceaușescu, Canalul Dunăre-Marea Neagră, și să te scoată direct la mare. Cred din tot sufletul că ar fi fost cel mai frumos drum din toată Europa, un drum care să întâmpine Dunărea la intrarea în România și care să o ducă “de mânuță” până la mare. Vise, taică!
