Legătura dintre Facebook și alegerile prezidențiale din România

Acum vreo două săptămâni, când Facebook-ul mi-a băgat cu de-a sila pe telefon aplicația de Messenger, m-a trecut o stare de neputință. Pur și simplu nu aveam ce să fac, trebuia să instalez o aplicație de 100MB ca să pot să vorbesc în continuare cu prietenii mei de pe rețeaua de socializare cu pricina, atunci când sunt “on mobile”.

Am reflectat filosofic atunci asupra dependenței pe care o am de Facebook, dependență care a intrat cu bocancii murdari de megabiți călare peste orgoliul meu de tipul “Nimeni nu mă obligă pe mine să instalez ce nu vreau în telefonul meu, sunt stăpânul permisiunilor, spațiului și aplicațiilor din iJucăria mea”. Chiar mi-am pus icon-ul aplicației pe prima pagină a home screen-ului, ca să îmi aducă zi de zi aminte cât de laș și dependent sunt, că nu am curajul să șterg mizeria din telefon și să stau departe de mesaje până intru de pe versiunea desktop.

Cumva în aceeași situație o să mă aflu și la toamnă, când va trebui să votez cu un candidat la președinția României. Nu vreau să votez cu niciunul, nu îmi prezintă încredere, nu îi văd cu suficient coix să stea la o vorbă cu Putin fără să îi ceară un autograf la plecare. Dar trebuie să pun ștampila pe unul dintre ei, dacă vreau ca votul meu chiar să conteze cât de cât.

Soluția?

Ar fi protestul maselor. Dar…

Au mai ieșit oamenii în stradă și au făcut o revoluție, și ați văzut cum le-au furat-o alții.

Au încercat oamenii să îi facă aplicației de Messenger un review cât mai prost în App Store, dându-i o steluță din cinci, iar pe ăștia de la Facebook îi doare în mark de ei. E jucăria lor și fac ce vor cu ea, noi nu avem de ales decât să ne supunem sau să trecem pe Google+. Oh… wait… acolo nu-i nimeni.

Asta e nașpa la Facebook, a reușit să ne facă să nu putem renunța la el. Pentru orice serviciu de pe Internet există un serviciu concurent cu care îl poți schimba dacă te calcă pe bătături, dar cu Facebook-ul nu poți să faci asta. Acolo sunt toți prietenii tăi. Toți copiii sunt în curtea școlii și se joacă fotbal, dacă ieși din curtea școlii, stai singur pe bordură.

De fapt, asta e nașpa și la țara asta. Să schimbi ceva este aproape imposibil, nu ai ce face decât să te adaptezi sau să pleci din ea, dar, la fel ca și pe Facebook, te izolezi de prieteni și de familie.