Istoria se repetă? Dacă da, știm ce se va întâmpla.

Pus în fața unor mesaje primite de la niște postaci pesediști, trebuie să recunosc că zilele astea m-am drogat. M-am drogat cu zeci de știri și informații despre politică. Am văzut documentare despre istoria PSD-ului, istoria României post-decembristă, despre cum s-a născut capitalismul românesc de după revoluție și cine a beneficiat de pe urma evenimentelor istorice.

Dacă ar fi să trag “o linie de concluzie” după ce am văzut și digerat toate articolele și documentarele, pot să zic cu toată convingerea că țara asta a ales cel mai prost drum dintre toate pe care le avea în față la intersecția revoluției din 1989.

Asta cu toate că și în perioada post-revoluție au fost sclipiri de proteste care încercau să tragă de volan “Dacia românească” și să o aducă pe un drum mai bun. Însă camioanele și trenurile cu mineri i-au blocat orice ieșire de pe drumul principal. Asta în uralele unor conaționali care stăteau pe marginea drumului și aplaudau dezinformat blocajele pe bază de bâte și șuturi în portiere.

Ținându-mă de concluzia asta, mă întorc în 2017 și nu pot să nu remarc o asemănare înspăimântătoare între începutul acestui an și evenimentele care au avut loc pe parcursul anului 1990, de la manifestațiile anti-FSN din 28 ianuarie, până la mineriada din iunie, care a avut loc după alegerile pe care FSN-ul le-a câștigat zdruncinător, profitând de lipsa de informație de care suferea poporul român în acele vremuri și de manipularea prestată matematic de Securitate.

După trecerea minerilor cu bocanci și bâte peste partea mai informată a populației care a ieșit în stradă, România a intrat într-un somn adânc în care a fost lăsată pradă marelui jaf național. Dintre aceia care s-au ridicat după ce au căzut victime mineriadei din 1990, mulți au plecat în afara țării. Acei mulți sunt oamenii care puteau asfalta un Autobahn de toată frumusețea pentru România, însă, împinși de umbrele reci ale comunismului, au ales să construiască în Occident.

Tind să cred că același lucru se va întâmpla și de această dată, dacă nu se va întâmpla o minune în sufletul și creierul celor care au puterea legislativă și executivă în România.

Dacă nu își schimbă direcția cei care acum pun la cale salvarea corupției, scuipă minciuni veninoase și ignoră cu desăvârșire ce se întâmplă în marile piețe ale țării, vor împinge spre granițele țării o nouă generație de români care pot transforma țara asta în ceva mai bun.

Ce se întâmplă acum, zilele astea, este administrarea primei doze de anestezic poporului român. De data asta minerii au venit fără bâte și bocanci. Au la ei tastaturi și lavaliere, articole și emisiuni de tip news-break care întorc bătrânii țării împotriva tinerilor care se gândesc la binele țării pe termen lung.

Dacă anestezicul respectiv chiar va reuși să pună stăpânire pe trupul României, vă zic cu durere în suflet că vom fi prima țară care va inventa mașina timpului: ne vom întoarce cu toții în anii 1990. Asta dacă nu plecăm.

Colajul foto de mai sus a fost făcut din două poze. Sursă poză 1 și sursă poză 2.

Abonează-te la vlog-ul meu zilnic aici. Rămâi conectat cu ce mai scriu: Dă-mi un Like aici!