Mergi prin piață și treci pe lângă tarabe cu diverse produse.
Dai peste niște mere care dansează impecabil, peste niște cartofi care se joacă cu focul, peste un pepene mare care cântă operă de se cutremură acoperișul pieței, peste o lămâie creață care face niște rime pe loc și ți le pune în scenă cu talent actoricesc, peste un castravete care face legat la moț un cub rubik, peste o păstaie de fasole neagră ușor diformă care cântă în limbi nici de ea știută, peste un buchet de flori surdo-mute care dansează în bătaia vântului și-a sorții, peste doi struguri care se jonglează extrem de carismatic cu zeci de băuturi fine. Și astea-s doar câteva dintre tarabele pe care magia, talentul și destinul ți le-a postat în cale.
Te uiți în buzunare, îți zici în gând că nu îți permiți să dai vreun ban pe ele și hotărăști doar să îți clătești ochii în treacăt.
Atenția îți este, însă, captivată de zarva din jurul unei mese. Zeci de oameni sunt strânși la un loc și aruncă incontrolabil pe masă. Vor să fie parte din ceva. Vor să câștige dreptul de a zice: “Am fost acolo!”
Curiozitate te împinge chiar în primul rând din fața mesei. Pe masă sunt trei pahare și o bilă. Un tip care pare că este la maneta situației amestecă paharele. Lumea urlă, aruncă cu bani înspre bila ascunsă în unul dintre cele trei pahare. Tipul de la manetă râde, se uită la tine și te întreabă dacă știi unde e bila. Tu pui banii pe masă și zici unde crezi că e bila. Nu e acolo. Tipul îți zâmbește și îți mulțumește că ai fost parte din acțiune. Tu zâmbești satisfăcut și pleci acasă.
Ești fericit. Ai fost parte din ceva. Ai fost parte din jocul cu paharele și bila. Felicitări!
Dacă vrei să fii la curent cu articolele care-mi ies din mână, apasă aici.
2 comentarii Adaugă comentariu
Sincer, nota 10 pentru articol. Si bila era la subrat: google how to stop your pulse
mai bine de atat n-o putea spune nimeni ! nu ne plac legumele sau fructele de nici o culoare, din pacate.