Săptămâna trecută am fost la petrecerea de lansare a revistei Etiquette. Un eveniment stilat ce a avut loc la Palatul Ghika, unul dintre locurile care mi-au fascinat copilăria, dat fiind faptul că blocul meu este fix vizavi de frumosul palat iar eu îi escaladam constant zidurile dinspre parc ca să arunc un ochi în curtea dotată cu mese albe de fier și cu doi câini lupi. De fiecare dată îmi imaginam că trebuie să existe un tunel secret care mă poate duce în interiorul palatului, ceea ce am aflat ulterior că și există. Este, de fapt, un tunel care leagă Palatul Ghika, Biserica de lângă palat și Mânăstirea Plumbuita.
Dacă în mod normal aș fi povestit și comentat despre reacția băiatului de la poartă în momentul în care l-a văzut pe Botezatu, despre perechea de pantofi cu praf de diamante (de 6.4 K), care a fost expusă la eveniment sau despre cât de invidios sunt pe directorul de la Opel România, care a câștigat o sticlă de Chivas Royal Salute Diamond Jubilee (@_@) în cadrul tombolei organizate de cei de la Etiquette, de acum înainte o să încerc să relatez câteva discuții extrem de interesante pe care am ocazia să le port în cadrul acestor evenimente deosebite. (Poze de la eveniment găsiți pe pagina de Facebook Etiquette Magazine)
La petrecerea Etiquette am avut ocazia să vorbesc timp de aproape o oră cu maestrul Leonard Iozefini. Celebrul iluzionist la care mă uitam fascinat ori de câte ori își făcea apariția la “Ceaiul de la ora 5” sau la oricare altă emisiune de divertisment a anilor ’90. O să relatez, pe scurt, cum am înțeles eu câteva aspecte care mi-au rămas în minte după discuție.
Despre iluzionism
Este multă muncă în spate, contează foarte mult cum ambalezi un număr și să ai prestanță pe scenă. Poți să faci spectacolul vieții tale dintr-un truc de începător, cum poți să faci un rahat dintr-un truc elaborat. Leonard Iozefini preferă ca omul din fața lui să conștientizeze că totul este un truc, dar totuși să fie fascinat de spectacol în sine, decât să-l prostească pe față cum că el are cine știe ce puteri divine.
Despre viață
Adevărata magie stă în cultivarea pasiunii. În cazul lui Leonard Iozefini, pescuitul este una dintre pasiunile pentru care a fost nevoit de multe ori să le cedeze altora scena și lumina reflectoarelor. Se zice că un om ți se deschide în momentul în care începe să-ți vorbească cu pasiune despre pasiunile sale, ei bine, Leonard Iozefini mi-a vorbit aproape de jumătate din discuție despre pasiunea sa și am avut ocazia să văd și o poză cu ditămai captura sa (una netrucată, da?!?).
Despre carieră
Înainte de ’90 a activat la Circul de Stat, unde tatăl său era director, apoi a luat-o pe cont propriu și persoană juridică, ținând tot felul de spectacole, unele chiar și pentru campanii publicitare. Acum, pe lângă clasicul freelancing, are spectacole la Circul de Stat (prima iubire). Spune că este mulțumit cum au evoluat lucrurile și că întotdeauna a tras tare să fie mai mult decât băiatul marelui Iozefini. Eu zic că a reușit.
Despre social media
Spune despre ea că este o unealtă extraordinară, dar parcă îi vine să stea la distanță de ea tocmai din cauza gălăgiei care o face atât de populară.
Ceva la ce nu mă așteptam
Am abordat diverse teme, printre care și despre Cristian Gog și numerele sale de la Românii au talent, dar nu vreau să intru în detalii pentru că risc să aduc un iz de cancan în articol. Totuși, în cadrul discuției despre mentalistul talentat, am adus vorba despre parodia pe care am făcut-o după numărul acestuia, din semifinală, moment în care m-a întrerupt cu întrebarea “Tu ai făcut ăla cu paharul și telefonul?”, instant am rămas afiș de spectacol. După care a venit replica, încununarea: “Foarte deștept făcut! Mi l-a arătat fi-miu, chiar mi-a plăcut foarte mult”.
Apoi, dacă nici ăsta nu-i motiv de mândrie, apoi nu mai știu ce să zic altceva.. :D
Mă bucur că am avut oportunitatea de a sta la o vorbă cu un om pe care l-am stimat întotdeauna și, mai mult de atât, mă bucur că nu m-am înșelat despre calitatea lui umană.
Cum ziceam, de acum înainte o să încerc să vă povestesc câteva dintre discuțiile pe care le voi avea cu tot felul de oameni în cadrul evenimentelor la care voi merge. Evident, în limita discreției, pentru că nu pot spune chiar tot ce aud, multe dintre aceste lucruri părând, de cele mai multe ori, ireale.
Dacă vrei să fii la curent cu articolele care-mi ies din minte și mână, apasă aici.
6 comentarii Adaugă comentariu
Obisnuieste-te cu succesul :))
:)) haha! Aș vrea eu!
” preferă ca omul din fața lui să conștientizeze că totul este un truc, dar totuși să fie fascinat de spectacol în sine, decât să-l prostească pe față cum că el are cine știe ce puteri divine. ”
hahahaha :)))) Sa fie asta oare o aluzie?!
Iza, este și nu este. :))
Asta este un truc de.. iluzionism/ghicit, nu?:)))
totul este mintea noastră :))