Astăzi am ascultat două piese proaspăt ieșite din cuptoarele unor artiști de rap din România. Unul de generație nouă, iar alți doi din garda veche parcă resuscitată în ultima vreme. Vezi BUG Mafia, La Familia și în curând o să vină un album Guess Who, care e din garda medie. :)
Ăsta de generație nouă cântă despre cum bagă el plumb în dușmani și cum îi duce la pădure, că are pile la cel mai înalt nivel și nici poliția nu se bagă la cât de bazat e el, ca apoi s-o dea în povețe din Grecia Antică și Italia Renascentistă.
Ceva fantezist de care cel mai probabil se sperie și el după ce trece efectul drogurilor pe care le ia. M-am mai intersectat cu clipurile lui și ale colegilor lui de trupă și vorbesc de arme cu aceeași lejeritate cu care vorbea și deputatul RAMBO pesedist care a rămas în feriga goală după ce a intrat presa puțin în domnia sa și în seiful în care își ținea arma de la Revoluție, care de fapt nu era de la Revoluție.
Ăia mai bătrâni cântă despre problemele reale de viață, despre cum în orice industrie sunt băieți care vor “să tragă pe tine”, cum te trezești fără bani după ce trece valul de succes. E o piesă mai mult de lipit la loc psihicul rătăcit al omului care se lovește de greutățile vieții. Un clip cinstit cu băieții în fața blocului, cu oameni normali și problemele lor, cam despre ce este muzica asta la bază.
Pe scurt, asistăm la un conflict de generații în universul rapului românesc. Pe de-o parte avem puietul care caută maturizare și un sens al vieții în niște versuri cu un sens vag și cu tupeu fără fond. Un mix ciudat între jocurile pe calculator, personaje din filme, rapperii pistolari din State și o perdea de fum pe bază de artă, ca să dea un soi de mister la toată treaba. Să poată folosi copiii replica “Nu înțelegi tu d-astea, tată!”, când se crucește bătrânul ce ascultă puradelul.
Pe cealaltă parte avem publicul care a crescut cu hip-hop pe pâine în apartamente cu calciu pe pereți în suburbiile orașelor mari și care acum va fi uimit să audă că și vocile pe care le asculta în copilărie s-au lovit de aceleași rahaturi de care s-a lovit și el. Că regulile nu s-au schimbat mult, chiar dacă acum avem hipermarketuri și blocuri colorate și reabilitate termic.
Nu e cazul să ne așteptăm la battle-uri între rapperi sau ceva. Cel mai probabil ăștia bătrâni își vor vedea de publicul și de treaba lor. S-au prins că nu e de joacă cu ăștia tineri, că dreacu știe cum dau export la un kalaș din Counter-Strike și “bagă plumb” în ei. Cel mult o să îi cheme în deschidere la concertele lor.
Per total, nu o să dau repeat la vreuna dintre piese. Mă limitez la peisajul internațional și aștept albumul lui monșer Guess Who. Sunt sigur că o să aibă un sound
Piesele respective le găsiți aici și aici.
Later Edit:
Bine, unii fac rap, alții fac trap. Ne ascundem după nume ca să nu fim sinceri cu faptul că sunt doi frați: unul tânăr care trăiește în SF-uri și altul bătrân cu care te întâlnești zilnic când scoți ochii din telefon.
Abonează-te la vlog-ul meu zilnic aici. Rămâi conectat cu ce mai scriu: Dă-mi un Like aici!
1 comentariu Adaugă comentariu
Salut! Cateva observatii.
1. Ce face Killa Fonic, la fel ca toata gasca satra benz, e TRAP, nu rap. E ca si cum ai compara rock cu metal. Trapul a fost adus (la fel ca rapul) din SUA, numai ca e un import recent si (la fel ca rapul) va mai dura pana cand lumea se va obisnui cu ideea. “Mumbling”-ul si versurile fara sens sunt specifice trapului, nu e nimic aiurea sau ciudat in ce face Killa Fonic. E ceva specific genului. Daca traduci versurile lui Future (care e trapper), o sa fie cam pe-acolo.
2. Daca e sa ne referim la rap, ceea ce de bine de rau, La Familia (inca) face, atunci hai sa nu ne lasam pacaliti de Sisu si Puya… Sisu e acelasi om care canta despre “probleme din viata reala” precum illuminati, masonerie ori lupta crestina anti-gay. Cred ca mesajele astea sunt mai toxice decat alea cu plumb.
Rapul romanesc nu e intoxicat de trapperii astia de moda noua, ci de batraneii inchistati in mentalitatea nationalista, inclinati spre fanatism religios. Aia e problema rapului romanesc.