Românul “se descurcă”

Cine spune că românul nu ştie să şmenuiască astfel încât să scoată chiar şi o ciungă în plus este un mare naiv. Cred că în aproape toate domeniile de activitate există cineva care să învârtă una alta, mai ceva ca la alba neagra, şi să iasă pe plus cu banii la final de lună, sau, de ce nu, la final de zi.

Azi o să vă povestesc despre 2 astfel de şmenuri. Precizez că sunt cazuri reale, unul povestit de un amic, altul văzut cu ochii mei.

Amicul ăsta al meu a lucrat în benzinărie. Era băiatul de la casă care-ți încasa banii. Avea salariul cam 14 milioane, însă după vreo 4-5 luni, când a prins din zbor ceva experiență, a ajuns să facă undeva în jur de 30 de milioane pe lună fără să i se mărească salariul sau să fie promovat. Mişto, nu? Aşa mă gândeam și eu. Care este secretul? Foarte simplu: întrebarea “Doriți bon pentru produse?” era adresată fiecărui client. Pentru benzină nu avea cum să nu ofere bon, însă pentru sucurci, cipsuri, înghețățuri şi alte produse de băgat sub nas se schimba treaba. Marea majoritate a clienților refuzau bonul că nah, câți luați bonul dacă ştiti că nu vi-l decontează nimeni? Banii de pe produse îi băga în buzunar iar produsele cumpărate de clienți le trecea pe foaie. A doua zi se oprea la Carrefour pentru cumpărăturile de pe foaie. Cum la orice benzinărie adaosul comercial este de neam prost, diferența de bani rămânea la el în buzunar. Diferență destul de consistentă, dacă spre exemplu un pachet de biscuiți la benzinărie este 5 lei iar în Carrefour este 1 leu. Povestea că cea mai profitabilă seară a fost când a venit Dan Bursuc şi a comandat 8 sticle de Don Periuță, fiecare sticlă fiind cotată la benzinărie cu prețul de 800 de lei. Din hypermarket a cumpărat tot 8 sticle, dar cu vreo 250 de lei bucata. Profitul? Unul mare.

Al doilea şmen îl fac ăştia care alimentează automatele astea din firme sau de la metrou cu ciucalată, sucuri, stixuri, sendvişuri şi alte cele. Ați văzut că spirala aia în care sunt produsele e lungă, încap cam 10, ochiometric vorbind. Când vine Nea Caisă să bage acolo produse, întâmplător omite 3-4 spații din alea de pe diferite rafturi sau rânduri. Tu dacă nu eşti atent şi bagi banii pentru un produs, însă el nu este la rând ca să-ți pice în fantă, rămâi şi cu buza umflată şi cu banii luați. În schimb Nea Caisă este pe plus cu banii tăi şi cu doza de suc sau cu pachetul de gumă. Sigur, o să spuneți că 2-3 lei nu reprezintă o sumă aşa de mare. Da, doar 2-3 lei nu reprezintă nimic. Dar doar la metrou la Eroilor sunt vreo 6 aparate din astea. Toate alimentate de aceeaşi doi gigei. La mine la muncă sunt 3 şi un singur nene, deci nu împarte profitul cu nimeni.

Despre asta este vorbim. Acum să nu credeți că am scris articolul ăsta ca să vă dau vouă idei. Ultimul loc de la benzinărie l-am ocupat eu ieri, c-am fost la interviu şi m-au acceptat.

Guest-post scris de Andrei Ardeleanu

sursă foto