Brandul meu preferat de votcă, Absolut Vodka, a fost în centrul atenţiei joia trecută, cu petrecerea Absolut Blank. Cu un concept interesant, Absolut Blank vrea să stimuleze creativul din orice băutor de Absolut. Se ia o sticlă gigant blank, se împarte în 17 piese, se pictează fiecare piesă în parte (în oraşe diferite de […]
Astăzi începe, în Bucureşti, Festivalul Internaţional de Film de Animaţie – Anim’Est. Nu ştiu dacă o să ajung în fiecare seară să îmi încânt retina cu proiecţiile animate, dar o să fac tot posibilul să fiu prezent vinerea viitoare, pe 14 octombrie, la Creepy Animation Night #3, aşa cum am fost şi anul trecut la […]
Cu toţii am auzit mitul ăla cum că pisicile fac ca toţi dracii cu câteva minute înainte de cutremur. Zvonuri false, tată! Azi dimineaţă, la cinci şi ceva, când a fost cutremurul despre care vorbeşte toată lumea, motanul meu băga un somn de toată frumuseţea, de parcă amestecase băutura cu somniferele. Aşadar, aviz […]
Tare sunt curios cum s-a ajuns la situaţia asta: Adică, tipul care a scris mesajul era iniţial la o ţigară pe balcon şi s-a uitat cum şoferul Matizului şi-a parcat maşina din douăzeci de manevre?
Eu sunt bucureştean de la prima gură de aer pe care am tras-o în piept, am păcălit-o că vreau doar să-i simt aroma şi-am aspirat-o cu plămânii mei mici, aproape inexistenţi la şapte luni de la momentul zerO. N-am înjurat niciodată oraşul ăsta, cum puteam să-mi înjur al treilea părinte? O să sune a piesă […]
La intrarea în Pasajul Victoriei avem parte de o atenţionare inedită: (încercaţi să ignoraţi faptul că aveam parbrizul murdar) Propun ca pe viitor să apară şi următoarele atenţionări: “nu folosiţi pereţii pasajului pe post de pişoar” şi “nu lăsaţi urmă de maşină pe pereţii pasajului“.
Acum câteva seri, în trecere prin Centrul Vechi, am văzut o fază care m-a pus oleacă pe gânduri. Doi indivizi s-au luat la bătaie în faţa unui bar. Bodyguardul care stătea pe scaunul de la intrarea în bar a preferat să nu intervină, ci doar să se uite. Evident, ca într-o bătaie normală, unul […]
Duminică dimineaţa la ora trei şi ceva, când am ajuns în Fratelli, nu exista noţiunea de spaţiu personal. O aglomeraţie mai ceva ca la piscinele publice din China, râuri de oameni care intrau şi ieşeau din club, toate condiţiile necesare să te întrebi: “ce plm caut eu aici?”. Mi-a trebuit aproximativ juma’ de oră […]
