Am văzut The Interview, am râs și am scris articolul ăsta

Statele Unite ale Americii au dat omenirii, printre altele, patru mari lucruri: televiziunea, Hollywood-ul, bomba atomică și Internetul. Cu ajutorul lor au câștigat simpatia multor nații, dar și războaie. Cu ajutorul lor controlează la propriu și la figurat o mare parte din  oamenii de pe planeta asta.

Cumva… The Interview a reușit să combine toate cele patru lucruri de mai sus și să iasă o comedie decentă, dar controversată. Bănuiesc că v-ați intersectat și voi cu cel puțin un articol despre toată agitația creată de Coreea de Nord, după ce le-a spart serverele celor de la Sony Pictures/Columbia Pictures, a aruncat pe Internet o groază de informații confidențiale și a amenințat că va arunca și mai multe lucruri dacă Sony Pictures nu renunță la a lansa filmul The Interview, în care se face o caterincă teribilă de Kim Jong-un.

Sony a anunțat inițial că nu îl mai lansează, Obama a zis că Sony greșește grav pentru că negociază cu “teroriștii cibernetici” și uite așa s-a făcut un buzz incredibil în jurul unui film care dacă era liceean și dădea Bacalaureatul, lua un 7,50 cu chin și bani în ziarul supraveghetorului.

Într-un final, Sony a aruncat (contra cost) filmul pe net prin YouTube, Google Play și Xbox Live. Acum așteptăm replica nord-coreeană.

Asta pentru că filmul chiar își bate joc rău de tot de Kim Jong-un și o parte din oamenii de pe planetă vor râde grav de “liderul suprem”. Totul grație unei comedii hollywoodiene, în care un tip îl dă jos de la putere pe Kim Jong-un, după ce îi ia și îl face să plângă în direct la televiziune. Fix înainte ca “liderul suprem” să apuce să dea cu bomba atomică peste toată omenirea. Comedie despre care am auzit grație unui scandal monstru pe bază de Internet.

Sunt sigur că nu este o strategie de marketing a celor de la Sony, dar nu sunt atât de sigur că nu este o strategie a Statelor Unite ale Americii.

P.S. Mai văd eu din părți viză de State după articolul ăsta. :)