Știu că o să par un frustrat fără voce, dar vă jur că nu înțeleg persoanele care au o voce mișto, ureche muzicală și talent muzical, care vin în cluburile de karaokiști amatori și își bagă piese grele la kil ca să dovedească la tot muritorul cât de tari sunt ele.
Înțeleg, frate/soro, că ai talent și că piși tot barul în freză, dar du-te la Vocea României, la X-Factor, la Palatul Copiilor majori. Lasă-ne pe noi în vocile noastre drese de bere și de caterincă!
Cum pana corbului bătrân să mai ia microfonul în mână o corporatistă semi-beată, maxim torturată de șefi pe plantație în timpul zilei, și să se prostească pe “Sex on Fire”, când tu tocmai ce ai prestat un “Halo” mai bine decât Beyonce, plus încă alte trei piese la fel de grele?!
Nu știu dacă exemplarele astea de voci fantastice și orgolii nemângâiate vin la barurile de karaokiști amatori pentru aplauze, priviri uimite și manageri aflați în căutarea noii Adele, dar vreau doar să le demontez faza cu managerii. Asta pentru că respectivii flăcăi sunt în Gaia la agățat și frecat pițipoance. Go there, attention whores!
