Asfalt, claxoane, praf, căldură,
Frunţi încruntate, “baga-mi-aş”, ură.
O pasăre în treacăt, se-mpiedică în nori şi moare,
Să fie de la claxoane, de la frunţi sau de la soare?
Instant se evaporă-n contact cu asfaltul încins,
Iar tu, ca privitor, visezi.. de acţiune împins.
Maşinile se-opresc, ca scoase din priză,
Iar aerul sufocant aduce acum, ciudat, a briză.
Simţi un lichid rece ce-ţi picură pe-a spatelui coloană,
Iar voci în minte îţi strigă: “Scoală, bă! Scoală!”
Îţi scuturi capul, zici să scapi de razele de soare,
Şi te trezeşti. Eşti pe nisip, pe plajă… miroase-a MARE…
“Chestie rimată” special creată pentru Cris-Mary, camarada mea de şpriţ şi blogosferă, care a pus lumea la făcut rime.
9 comentarii Adaugă comentariu
Mareeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
#atat ! :))
la mareeee, la soareeee, mergem si noi!!!!
@Mari: facem gaşcă mareee! :)
incolonareeeeee!
spre mareeeee!
Eu mi-am pus reggae ca sa intru in atmosfera :D Ar trebui sa scrii o carte !
@Cris: :))) mai spre bătrâneţe, să am material! :))
bumtzi bumtzi bumtzi!!! \:D/ me gustaaaaaaa
:)) ce va bucurati voi cand auziti de mare. Eu vreau la munte, m-am saturat de mare.